miercuri, 24 iunie 2015

Viata fara ochelari

Nu inteleg cum de nu mi-am dat seama? Cum de nu mi-am dat seama ca nu mai pot continua asa fara ochelari. De cate ori incerc sa ma indepartez de ei, tot de atatea ori intampin probleme. Toata ziua de ieri am avut dureri de cap si simteam cum aveam cateva intepaturi in zona ochilor. Am crezut ca se intampla toate astea pentru ca nu am reusit sa dorm asa cum mi-as fi dorit, sa ma relaxez putin cate putin si sa incerc sa-mi termin treburile si proiectele.

luni, 22 iunie 2015

Conditia de a avea curaj - nebunia

Sunt sub efectul unei frici cumplite, teama de a pierde persoane dragi ma face sa fac lucruri pe care in mod normal nu le-as fi facut niciodata.

luni, 8 iunie 2015

Despre chestii placute

Abia m-am trezit pe caldura asta mare. Nu stiu cum o sa ma descurc eu vara asta, pentru ca nici nu si-a intrat bine in drepturi, ca eu simt ca ma sufoc de atata caldura. Poate ca am eu ceva si nu imi mai place caldura, dar nu cred ca asta este problema.

miercuri, 3 iunie 2015

Planuri

Vreau sa plec de la munca, cat mai departe de oras si de ce nu as vrea sa fac tot ce imi trece prin cap. Dar cum nu pot face toate astea asa recent trebuie sa am rabdare si sa astept acele zile de concediu, pe care in acest an sper sa le savurez. Nu stiu ce se va intampla in aceste zile, dar imi doresc sa am suficient timp sa pot calatorii, sa pot face poze si sa pot fii cat mai fericita. In alta ordine de idei fericirea nu o gasesc decat alaturi de prietenii apropiati, de rude, de familie. Offf, abia astept acele zile libere, parca si acum as pluti cand ma gandesc la acele zile.

Nu mai este mult deja se simte aerul de vacanta. Si acest aer e din ce in ce mai placut cu cat zilele de vara sunt mult mai frumoase. Inainte ma gandeam ca trebuie sa stau la birou inchisa si doar sa privesc de la fereastra cum ceilalti pot iesi pe afara si se pot plimba in voie fara a avea parte de nicio grija, asa cum am eu in aceste momente. Cateodata ma prinde cate un dor sa ies pe afara de nici eu nu stiu ce se intampla cu mine... Ma gandesc ca toate astea se intampla pentru ca nu am avut suficient timp de odihna, suficient timp in care sa ma relaxez si sa-mi pun toate ideile si planurile in ordine.

As vrea sa cred ca la un moment dat voi avea suficient timp in care sa pot face chiar tot ce imi doresc, dar cum socoteala de acasa nu poate fi ca cea din viata reala nu-mi ramane decat speranta ca intr-o zi nu voi mai fi nevoita sa mai aman nimic. In mare mi-am facut o lista cu toate prioritatile mele, stiu ce vreau sa fac, stiu si ce imi place totul depinde de mine si de capacitatea mea de a ma plia dupa toate aceste planuri si schite ale mele.