vineri, 25 septembrie 2015

Vineri din nou...

Este vineri si in sfarsit ma pregatesc de weekend.
Chiar daca si in acest sfarsit de saptamana am sa fiu tot la munca nu ma deranjeaza caci stiu ca pot face extrem de multe lucruri chiar si de la birou. Intotdeauna mi-a placut sa lucrez la capacitate maxima, chiar daca am fost obosita si de cele mai multe ori am avut parte de tristete.

Bunica mi-a dat cel mai bun sfat, caci prin munca poti face absolut orice si da daca iti tii mintea ocupata tot timpul cu cate ceva tristetea nu va mai reusi sa-ti apare in cale. Ea a avut cea mai mare dreptate, caci asta fac mereu cand ma simt trista muncesc. Imi place sa muncesc mai mult decat sa stau asa degeaba. Sida, m-am obisnuit sa ma odihnesc dintr-o munca printr-o alta munca. Iar daca roadele apar si mai devreme decat am preconizat eu cu atat mai bine, dar stiu ca toate acestea sunt roadele muncii mele.

 Da, am si parti proaste, intrucat nu am suficient timp pentru ale mele persoane dragi. Mama mea era la un momendat suparata pe mine caci nu mai voia sa ma vada muncind non stop fara sa mai iau si eu o pauza. Intotdeauna am stiut unde gresesc atunci cand nu mai aveam timp de persoanele dragi, de parinti, de fratele meu si bineinteles de prietenii apropiati.

Si pentru ca maine este sambata stiu ca ma voi intalni cu a mea verisoara si abia astept sa mai vorbesc si eu cu ea, caci de foarte mult timp nu am m-ai stat de vorba. Sper ca maine sa am destula energie pentru toate acele lucruri pe care mi le doresc sa le fac si sa le duc la bun sfarsit. Dar pana maine am sa ma bucur de ziua de astazi si de ceea ce imi ofera aceasta...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu