De foarte mult timp nu am mai trecut printr-o astfel de stare. Dacă până acum se pare că am reușit câtuși de puțin să o păcălesc acum chiar că nu mai pot face nimic împotriva ei.
Oricât de mult mi-aș dori să mă pot mobiliza într-un fel, să fac ceva bun și să nu mai pierd timpul absolut degeaba nu pot. Am o lene cumplită și nu mă pot motiva sub nici o formă pentru a face ceva în această zi mohorâtă. Dacă aș putea aș pune capul pe birou și aș dormi, dar nu pot să fac lucrul acesta.
Nu ar fi frumos din partea mea să-mi las colegul să lucreze în locul meu și mai ales să dorm aici ca și cum nu aș avea nici un fel de grijă. Sper să reușesc eu cumva ca până la finalul acestei zile să realizez ceva. Deși nu suport să-mi pierd timpul degeaba, acum chiar nu știu ce naiba am. Orict de mult mi-aș dori să mă pot concentra pe anumite lucruri parcă sunt într-o hipnoză și mă simt de parcă aș fi de ceară.
Îmi doresc să pot să opresc timpul, să fac tot ce îmi doresc și apoi să-l repornesc. În imaginația mea totul pare simplu și chiar foarte simplu, dar în realitate mă simt de parcă sunt legată de mâini și de picioare. Am nevoie de energie, am nevoie de ceva care să mă mobilizeze urgent, altfel o să pierd foarte mult timp prețios în care eu mare lucru nu prea am făcut. Mi-am făcut o mulțime de planuri pentru azi și practic degeaba.
Nimic din ceea ce îmi doream nu am făcut, nimic din ce stabilisem deja nu s-a întâmplat. În ultima perioadă lucrurile au luat-o puțin cam razna și nu prea înțeleg ce se întâmplă. Poate sunt eu de vină, poate am încercat să fac prea multe lucruri sau poate că mi-am pierdut o parte din energie tocmai pentru că sunt răcită. Și da, urăsc răceala, dar nu prea am ce să fac. M-am străduit să nu răcesc iarna și uite că răcesc tocmai acum primăvara. Ce ironie!
Cât despre planurile mele încă nu renunț, încă nu a trecut ziua și știu că mai pot recupera ceva, ceva, doar dacă o să-mi recapăt partea de energie pierdută. E adevărat că nu am reușit nici cafeaua să mi-o termin de băut, deoarece am avut și alte lucruri mult mai importante de făcut. Așa se cam întâmplă de obicei.
Îmi trasez ceva pe agendă, numai că a doua zi iese cu totul și cu totul altfel. Cine este de vină pentru acest lucru? Cred că eu, poate că nu sunt suficient de capabilă să-mi programez timpul așa cum ar trebui și mă înpotmolesc de cele mai multe ori la lucrurile mărunte. Nu știu dacă să mai încerc să merg să-mi cumpăr de aici, de la birou, o cafea.
Mi-e teamă că o să prind un pic de energie tocmai atunci când ajung acasă și vreau să stau liniștită. Cam așa se întâmplă de fiecare dată când încerc și eu să mă relaxez puțin. Exact în acele momente se trezește cineva că are nevoie de mine, că trebuie să ajut neapărat într-o chestie, iar eu rămân mai amorțită ca niciodată. Așa că voi aștepta un timp și voi spera să ajung acasă cât mai curând.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu