Unele lipsite de importanță, altele parcă mai importante decât le pot înțelege eu. Nu-mi amintesc când a fost ultima dată când am stat și eu puțin liniștită.
Mi-e dor de lucruri pe care nu le-am mai făcut de foarte mult timp, mi-e dor de lucruri care sunt atât de simple și atât de ușor de îndeplinit. Deși ciudat mi-e dor de mine, mi-e dor de acele zile în care eram în stare să fac o mulțime de lucruri fără să-mi pese pe cine deranjez. Uneori mi-e teamă că nu mai pot prinde ceva vreme pentru acele chestii mărunte care mă fac fericită.
De multe ori am senzația că mâine nu există pentru mine și tot de atât de multe ori am simțit că sufletul meu e mort. Nu știu ce mi se întâmplă, pur și simplu mi-e dor de anumite persoane și nu știu cum pot ajunge mai aproape de ele, fără să deranjez într-un fel. Cred că în curând voi reuși să rezolv anumite probleme, de care acum nu pot scăpa și nici nu am o soluție cât de cât bună. A fost o perioadă în care nu am avut încredere în persoane.
M-am îndoit chiar și de oamenii dragi mie, m-am îndoit că pot avea capacitatea de a merge mai departe. Întotdeauna am crezut că sunt o persoană slabă, fără prea multe chestii de spus și tot timpul așezată la locul ei. Nu mi-a plăcut să deranjez pe nimeni, nu mi-a plăcut să fiu o povară pentru nimeni.
Pur și simplu mi-am dorit să mă descurc, mi-am dorit să am suficientă putere încât să pot ierta greșelile unora și să încerc să depășesc toate acele lucruri rele pe care le-am întâmpinat. De ce mi s-au întâmplat toate astea mie, sincer nu știu și nici nu mai caut un răspuns la ceea ce s-a întâmplat. În schimb dacă în urmă cu doi, trei ani nu eram sigură că vreau să scriu despre acele proleme din trecut, acum am s-o fac și vreau chiar să încep de săptămâna viitoare.
Mi-aș dori să termin tot ce am de povestit până de ziua mea de naștere, deoarece vreau să-mi tipăresc propria cărțulie. Să fie ca un dar de ziua mea, un dar făcut de mine și pentru mine. O să-mi fie greu sa-mi amintesc ceea ce a fost, dar o să fie plăcut să văd cum îmi pot răsfoi cartea.
Mai am ceva de lucru și sper să am suficientă răbdare și înțelegere din partea iubitului meu pentru a mă lăsa să scriu cartea. Iar după trecutul meu va urma o altă poveste a ceea ce se întâmplă pe aceste meleaguri și în aceste timpuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu