Oare când oamenii nu se vor mai plânge că nu au de muncă?

Cred că mi s-a scârbit să trăiesc într-o lume atât de agitată.
Oriunde te uiți privești doar tristețea și neputința unora. NU vreau să spun că eu sunt schimbată complet, numai că ceea ce mă mai ține în armonie este acea speranță că toate lucrurile, cândva și undeva vor începe să se schimbe. Până atunci sincer nu știu ce se va întâmpla.

Nici măca nu știu dacă ziua de mâine îmi mai poate garanta locul de muncă. Nu știu probabil că dacă aș fi crezut în aceleași lucruri ca și fratele meu probabil că de foarte mult timp aș fi fost plecat din această țară. Mai ales că în ultima perioadă nu mi-au lipsit nici ofertele și nici acele posibilități de a alege între ceva și altceva. Sincer de ceea ce am nevoie acum este o bună perioadă de liniște. Mi-am pierdut liniștea interioară de foarte mult timp.

 Am fost nepăsătoare în fața sentimentelor mele și cu atât mai mult nu am făcut nimic pentru a îndrepta această situație. Nu e vina nimănui că s-a întâmplat asta. De fapt cred că singura vinovată sunt eu pentru că nu am reușit să mă hotărăsc într-un fel ceea ce-mi doresc, ceea ce vreau. Mi-ar cam trebui o perioadă de singurătate în care să stau și să mă gândesc la tot ceea ce am de făcut, la tot ce am realizat până acum, dar mai ales să înțeleg de ce vreau și ce anume vreau să fac pe viitor.

Știu că asta sună mai complicat ca de obicei, la fel cum mi se părea în trecut că treburile pe care mama le realiza erau foarte grele. De-ar fi atât de ușor să rezolv toate problemele pe care le-am ascuns în suflet, cred că aș fi cea mai fericită, dar nu va fi atât de ușor pe cât îmi doresc eu.

 Și uite așa m-am închis într-o lume pe care nu o recunosc șî în care nu mă regăsesc. Îmi amintesc că de curând am văzut foarte multe anunțuri cu locuri de muncă printre care era pe un site scris ceva de genul: click aici daca vrei sa te angajezi ca manechin de videochat!

Mi-am zis în mintea mea că oamenii au destule posibilități daca vor să lucreze în absolu orice domeniu. Iar atunci mi-am amintit că în urmă cu o zi o domnișorică se plângea că nu își găsește de lucru. Pe loc în minte mi s-a pus o întrebare, oare o fi căutat de muncă sau doar s-a plâns că nu are unde lucra?