Pe ce lume trăiesc?!

Ori am început eu să fac lucruri inutile ori sigur am ajuns să fiu un om somnambul.
De ceva timp mă trezesc așa vizualizând tot felul de chestii urâte.

Uneori mă simt de parcă aș pluti spre nori, alteori în schimb simt cum tremură patul cu mine și parcă aș pica în gol. Nu știu cum de se întâmplă toate aceste lucruri, dar fără să pot înțelege mă trezesc în fiecare seară că mi se întâmplă ceva.

Mi-aș fi dorit ca ceea ce urmează să se întâmple în timpul somnului meu să fie ceva plăcut, ceva care să mă facă să radiez de fericire. Dar eu nu am ghinionul să visez toate porcăriile din lume, de la gafe pe care le-am făcut cu ceva timp înainte și până la prostiile din copilăria mea.

Am avut un moment în care m-am gândit că poate fi mai potrivit dacă îmi amân somnul. De fapt am încercat să fac un mic experiment. Am încercat să nu dorm și să stau trează pe parcursul unei nopți. În mintea mea s-a înfiripat ideea că poate toate aceste amintiri pot veni și în timpul în care eu sunt trează.

 Culmea se pare că am avut dreptate. Exact în acel moment când mă gândeam că nimic nu se mai poate schimba, exact atunci s-a întâmplat minunea. Probabil că și creierul meu mai are nevoie de odihnă din când în când și de aceea eu am senzația că mă blochez undeva în trecut.

Sau probabil că alta este cauza și ar fi poate mult mai bine dacă nu aș mai testa diverse porcării pe mine. Pe cuvânt de cercetaș dacă știu ce naiba mă apucă într-un timp. Ba fac tot felul de teste pe corpul meu și aici mă refer strict la păr, unghii și piele, ba încerc eu să fac marea cu sarea și să realizez, pardon să inventez nu știu ce proiecte.

M-am convins de foarte mult timp că sunt o ființă creativă, dar chiar în halul ăsta încât să nu pot dormi noaptea... nici nu visam la așa ceva. Cred că cel mai bine ar fi să iau o pauză de la toate cela. Să-mi strâng catrafusele și să mă car odată într-o țară exotică... Doamne ce mai îmi place să visez...