Cum a venit toamna, cum mi s-a schimbat și programul de la serviciu. Nu asta mă deranjează, ci din contră mă bucură căci am mai mult timp pentru mine.
Nu e simplu să te trezești dimineața și să încerci să faci cât mai multe lucruri, treburi care să te facă să te simți împlinit. Chiar nu știu câți dintre oameni pe care îi cunosc sunt pasionați de ceea ce fac și câți dintre ei simt cu adevărat împlinirea pe care o simt și eu.
Sunt o ciudată, o ciudată de neînțeles pe care nici o persoană din apropierea ei nu o poate înțelege. Cu alte cuvinte iubesc ceea ce fac însă sunt și lucruri pe care le detest și pe care le urăsc. Prefer de foarte multe ori să stau singură, să mă gândesc la proiectele mele, să mă gândesc la ceea ce îmi doresc să fac. Pentru foarte mulți e ușor să-mi spună de fiecare dată las că nu îmi fac eu grijă pentru tine, că tu te descurci mult mai bine decât noi.
Când aud fraza asta pe buzele tuturor mă apucă toți nervii din lumea asta prăpădită. Dacă mă descurc asta nu înseamnă că am timp pentru tot ce îmi doresc să fac, dar asta nu știe nimeni, și da sunt zile în care îmi doresc mult mai mult de la mine, dar nu am suficient timp... Știe cineva asta nu... toată lumea mă vede de parcă lumea mea ar fi perfectă, numai că de aici din interior lucrurile nu sunt chiar atât de strălucite și plăcute.
Nu mă plâng aici de faptul că nu am timp, ci mă plâng de faptul că nimeni nu-și vede de grădina lui. Și până la urmă în viața asta fiecare se descurcă cum poate, dar asta mai depinde și de cât de mult ești în stare să muncești. Dar de la noi mai toată lumea se plânge în loc să muncească...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu